Această intervenție a DIICOT vine la aproximativ două săptămâni după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că nu a fost informat în prealabil despre descinderile efectuate în cazul azilelor din Bihor. Pîslaru a reacționat la mesajul DIICOT, subliniind că, în situațiile care implică persoane vulnerabile și bolnave, "nu este deloc de glumă" și că o colaborare mai bună între instituțiile statului ar fi mai potrivită. El a făcut o distincție clară între cele două cazuri, afirmând că în dosarul Casei de Pensii, care nu implică sănătatea a sute de persoane vulnerabile, nu a considerat necesară o informare prealabilă.

Operațiune de amploare împotriva fraudei cu pensii

În paralel cu mesajul public, procurorii DIICOT, în colaborare cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au desfășurat 30 de percheziții în București și în șapte județe, inclusiv la Casa de Pensii a Municipiului București. Acțiunea a vizat destructurarea unei rețele infracționale suspectate că ar fi obținut fraudulos pensii prin introducerea de date false în sistemele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Mecanismul de fraudare, activ din anul 2018, implica crearea fictivă de vechime în muncă pentru sute de persoane. Membrii grupării introduceau online, în bazele de date ANAF, declarații fiscale de tip D112, care atestau în mod nereal existența unor perioade de vechime în muncă. Aceste informații false erau ulterior utilizate de casele de pensii pentru a emite decizii de pensionare sau pentru a recalcula drepturile, generând un prejudiciu estimat la peste 7 milioane de lei. Peste 860 de persoane ar fi beneficiat de această schemă, iar dintre acestea, peste 170 ar fi obținut pensii sau majorări necuvenite. Sumele plătite de beneficiari pentru obținerea vechimii fictive variau între 15.000 și 50.000 de lei.

Nucleul grupării infracționale era format din șapte membri, dintre care doi aveau calitatea de funcționari publici. De asemenea, în dosar sunt implicați un expert judiciar și un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Această operațiune subliniază vulnerabilitatea sistemului de pensii în fața schemelor de fraudă bine organizate.

Contextul scandalului azilelor din Bihor

Disputa dintre DIICOT și Ministerul Muncii a apărut în urma perchezițiilor efectuate la sfârșitul lunii iunie 2026 în județul Bihor, într-un dosar privind o rețea de azile ilegale. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a criticat modul în care au fost gestionate aceste intervenții, invocând lipsa de comunicare și riscurile la care au fost expuse persoanele vulnerabile. Curtea de Apel București a decis, pe 13 iulie 2026, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale, implicați în dosarul azilelor, respingând contestația procurorilor. Acest episod a evidențiat tensiunile dintre instituțiile statului și necesitatea unei coordonări mai eficiente în cazurile sensibile.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Rtslive. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

Perspectivă locală

Pentru locuitorii din Drobeta-Turnu Severin, aceste știri despre fraude în sistemul de pensii și controversele legate de azilele ilegale pot genera un sentiment de incertitudine și neîncredere în instituțiile statului. Mulți se întreabă cum este posibil ca astfel de scheme să funcționeze ani la rând, subminând un sistem vital pentru bunăstarea cetățenilor. Este esențial ca autoritățile locale să comunice transparent și să asigure cetățenii că astfel de practici nu sunt tolerate și că se iau măsuri pentru prevenirea lor. Un sfat util ar fi ca fiecare persoană să își verifice periodic istoricul contribuțiilor la pensie, pentru a se asigura că datele sunt corecte și că nu există discrepanțe.